O atitudine de inima plina de apreciere

Persoanele care au o abordare optimistă, pozitivă și apreciativă a vieții ating un nivel general superior de satisfacție și împlinire, în comparație cu cei care adoptă o atitudine negativă și defetistă față de ceea ce li se întâmplă.
Oamenii de succes din toate domeniile se deosebesc de ceilalți prin abilitatea lor fenomenală de a găsi puncte tari acolo unde alții au capitulat demult, lăsându-se pradă disperării.

“În spital trebuie să fie întotdeauna personal fără restricţii de conştiinţă?”

Această enormitate este susţinută de avocata Iustina Ionescu, într-un interviu publicat în Evenimentul Zilei: “În spital trebuie să fie întotdeauna personal fără restricţii de conştiinţă”, referindu-se la refuzul ginecologilor de a face avorturi în anumite perioade ale anului (înainte de Crăciun, de Paşte).

Această discuţie a plecat de la refuzul doctorului Tarek de a realiza un avort, acesta invocând propriile motive religioase. Ceea ce nu au elucidat însă ziarele româneşti:

• "femeia fusese programată pentru o întrerupere de sarcină". Ce medic o programase? În nici un caz dr. Tarek, acest medic NU o putea programa pentru o manevră care contravenea credinţelor lui.

• "Medicii i-au provocat avortul cu ajutorul unor injecţii." Cum se numeau respectivii medici? Iarăşi, nu avea cum sa fie vorba de acel Dr. Tarek.

Cât despre discuţia pro şi contra avort... aceasta este interminabilă, într-o ţară în care majoritatea populaţiei (90%) se declara creştini si tot majoritatea sunt pro avort.

       De vreme ce această avocată îşi doreşte ca în spitale să existe întotdeauna personal fără restricţii de conştiinţă, adică medici care să omoare, în loc să salveze vieţi, ar fi interesant de aflat poziţia dânsei faţă de eutanasie.
       Totuşi, nu putem avea pretenţia la o părere obiectivă despre uciderea unei fiinţe umane, pentru că Iustina Ionescu lucrează la Centrul Euroregional pentru Initiative Publice, care este o organizatie pro-avort. Mai mult, dansa este si ''legal fellow'' al reprezentantei locale a Center for Reproductive Rights din New York, o alta organizatie majora pro-avort. Dumneai este şi activistă ACCEPT, o organizaţie care apără încearcă să promoveze “drepturile” persoanelor homosexuale. Este de înţeles, în acest caz, de ce doreşte lipsa oricărei conştiinţe morale la personalul medical din România.

Sentimentul de coerenţă

Sentimentul de coerenţă se referă la atitudinea de bază a unei persoane, care o ajută să prelucreze în mod pozitiv stresorii cu care se confruntă. Sentimentul de coerenţă are trei componente: capacitatea de înţelegere, capacitatea de a face faţă problemelor şi existenţa unui rost, a unei semnificatii. 

Capacitatea de înţelegere se referă la faptul că stimulii externi sau interni întâlniţi pe parcursul vieţii sunt consideraţi explicabili şi predictibili.

Capacitatea de a face faţă problemelor se referă la convingerea persoanei de a putea rezolva eventualele dificultăţi care pot apărea, fie prin mijloace proprii, fie apelând la resurse externe.

Existenţa unui rost, a unei semnificaţii este o „caracteristica esentialmente cognitiva, ce exprima modul persoanei de a percepe, judeca si interpreta lumea si pe sine" (Antonovski, 1987). Se referă la faptul că sarcinile de zi cu zi sunt considerate a avea un sens, un scop, deci implicarea în rezolvarea lor este justificată.

După Antonovsky un om marcat de un puternic sentiment de coerenţă reacţionează la cerinţe (stresori) identificându-le ca provocări şi activându-şi resursele de rezistenţă. Un sentiment de coerenţă slab dezvoltat duce dimpotrivă la perceperea cerinţelor ca pe o suprasolicitare.

Cu cât este mai dezvoltat simţul coerenţei, cu atât mai mare este posibilitatea de a depăşi stressorii cu succes şi cu efecte pozitive asupra sănătăţii.

Cele 7 principii ale lui Viktor Frankl

1. Suntem liberi sa ne alegem atitudinea fata de tot ceea ce ni se intampla.

2. Putem sa ne implinim vointa de sens angajandu-ne in mod constient in slujba valorilor si scopurilor semnificative.

3. Putem gasi sens in toate momentele vietii.

4. Putem invata sa ne dam seama atunci cand muncim impotriva noastra.

5. Putem sa ne privim pe noi insine de la distanta si sa castigam profunzime si perspectiva, putem si sa radem de noi insine.

6. Putem sa ne schimbam focalizarea atentiei atunci cand ne concentram cu situatii dificile.

7. Putem sa tindem dincolo de noi insine si sa schimbam lumea.

Sens, alegere

Intre stimul si raspuns exista un spatiu.
In spatiul acela se afla libertatea si puterea noastra de a alege raspunsul.
In acest raspuns se gaseste cresterea si fericirea noastra.

"Unui om i se poate lua totul, in afara de un singur lucru: ultima dintre libertatile umane - aceea de a-si alege atitudinea in orice concurs de imprejurari dat, de a-si alege propria cale."

Viktor Frankl - "Man's Search for Meaning"

Avem in fiecare moment din viata de facut o alegere. Si fiecare alegere pe care o facem batatoreste o cale in interiorul nostru. De fiecare data cand alegem binele, facem ca urmatoarea alegere a binelui sa fie mai usoara, ne eliberam din cursele inselaciunilor si ale patimilor. De fiecare data cand alegem binele, alegem viata, ne simtim revigorati, imputerniciti. De fiecare data cand alegem sa actionam in virtutea egoismului nostru ne simtim goliti, in ciuda eventualului succes sau resurse materiale acumulate.

Indiferent ce alegem, totalitatea alegerilor noastre sfarsesc prin a ne deveni caracterul.

Indiferent ce am ales pana in momentul de fata, este intotdeauna loc de intoarcere catre viata.

         "Libertatea inseamna ca fiecare este responsabil pentru propriile alegeri si fapte, pentru propria-i situatie de viata."

Irvin Yalom

Smerenia din perspectiva lui Nicolae Steinhardt ( Monahul Nicolae)

"Cînd un om reuşeşte să facă ceva ce i-a solicitat mult efort, în el începe să lucreze trufia. Cel ce slăbeşte, se uită cu dispreţ la graşi, iar cel ce s-a lăsat de fumat răsuceşte nasul dispreţuitor cînd altul se bălăceşte, încă, în viciul său. Dacă unul îşi reprimă cu sîrg sexualitatea, se uită cu dispreţ şi cu trufie către păcătosul, care se căzneşte să scape de păcat, dar instinctul i-o ia înainte! Ceea ce reuşim, ne poate spurca mai ceva decît păcatul însuşi. Ceea ce obţinem se poate să ne dea peste cap reperele emoţionale în aşa manieră încît ne umple sufletul de venin.

Banii care vin spre noi ne pot face aroganţi şi zgîrciţi, cum succesul ne poate răsturna în abisul înfricoşător al patimilor sufleteşti. Drumul către iubire se îngustează cînd ne uităm spre ceilalţi de la înălţimea vulturilor aflaţi în zbor. Blîndeţea inimii se usucă pe vrejii de dispreţ, de ură şi de trufie, dacă sufletul nu este pregătit să primească reuşita sa cu modestia şi graţia unei flori. Tot ce reuşim pentru noi şi ne aduce energie este menit a se întoarce către aceia ce se zbat, încă, în suferinţă şi-n păcat.

Ochii noştri nu sunt concepuţi pentru dispreţ, ci pentru a exprima cu ei chipul iubirii ce se căzneşte să iasă din sufletele noastre. Succesele nu ne sunt date spre a ne înfoia în pene, ca în mantiile statuilor, ci pentru a le transforma în dragoste, în dezvoltare şi în dăruire pentru cei din jur.

Dacă reprimi foamea în timp ce posteşti, foamea se va face tot mai mare. Mintea ta o să viseze mîncăruri gustoase şi alese, mintea o să simtă mirosurile cele mai apetisante chiar şi în somn, pentru ca, în ziua următoare, înebunită de frustrare, să compenseze lipsa ei printr-un dispreţ sfidător faţă de cel ce nu posteşte. Atunci, postul devine prilej de trufie, de exprimare a orgoliului şi a izbînzii trufaşe asupra poftelor. Dar, dincolo de orice, trufia rămîne trufie, iar sentimentul frustrării o confirmă.

Dacă ai reuşit în viaţă, nu te agăţa de nereuşitele altuia, pentru a nu trezi în tine viermele cel aprig al orgoliului şi patima înfumurării. Reuşita este energia iubirii şi a capacităţii tale de acceptare a vieţii, dar ea nu rămîne nemişcată, nu este ca un munte sau ca un ocean. Îngîmfarea şi trufia reuşitei te coboară, încetul cu încetul de pe soclul tău, căci ele desenează pe cerul vieţii tale evenimente specifice lor.

Slăbeşte, bucură-te şi taci! Lasă-te de fumat, bucură-te şi taci! Curăţă ograda ta, bucură-te de curăţenie şi lasă gunoiul vecinului acolo unde vecinul însuşi l-a pus. Căci între vecin şi gunoiul din curte există o relaţie ascunsă, nişte emoţii pe care nu le cunoşti, sentimente pe care nu le vei bănui vreodată şi cauze ce vor rămîne , poate, pentru totdeauna ascunse minţii şi inimii tale.

Între omul gras şi grăsimea sa există o relaţie ascunsă. O înţelegere. Un secret. Un sentiment neînţeles. O emoţie neconsumată. O dragoste respinsă. Grăsimea este profesorul grasului. Viciul este profesorul viciosului. Şi, în viaţa noastră nu există profesori mai severi decît viciile şi incapacităţle noastre.

Acum stiu, stiu ca orice ura, orice aversiune, orice tinere de minte a raului, orice lipsa de mila, orice lipsa de intelegere, bunavointa, simpatie, orice purtare cu oamenii care nu e la nivelul gratiei si gingasiei unui menuet de Mozart … este un pacat si o spurcaciune; nu numai omorul, ranirea, lovirea, jefuirea, injuratura, alungarea, dar orice vulgaritate, desconsiderarea,orice cautatura rea, orice dispret, orice rea dispozitie este de la diavol si strica totul.
Acum stiu, am aflat si eu… “

Nicolae Steinhardt  ( Monahul Nicolae)

Inmultirea talantilor

„concentraţi-vă pe o singură ţintă: aceea de a dobîndi, în domeniul care vă interesează, o competenţă solidă, incontestabilă, greu de concurat. Pentru asta trebuie, evident, să alegeţi un domeniu pe care să-l frecventaţi cu bucurie, adică un domeniu ale cărui inevitabile corvezi să vă amuze…” (Andrei Plesu)

Putem avem chemare catre ceva in sensul de a avea talent (daca este vorba de arta) sau har (daca este vorba despre preoti, medici), adica un dar, un talant, o charisma. Insa chemarea implica daruire de sine si renuntarea la pretentii, confortul propriu, egoism.

Ne asumăm propriile decizii?

            Scopul psihoterapiei este schimbarea, iar schimbarea terapeutică, dacă este reală, se exprimă prin acţiune, nu prin cunoaştere stearpă, intenţie sau visare cu ochii deschişi.

Fiecare dintre noi este principalul responsabil pentru propria viaţă.

Persoanele care îşi asumă responsabilitatea de a-şi conduce propriile vieţi fac primul pas în procesul schimbării. Este momentul în care realizează că pot alege liber, aici şi acum, ce fac cu viaţa lor, ce vor să devină.

            Fiecare alegere pe care o facem exclude variantele alternative de alegeri. A te decide pentru un lucru înseamnă a renunţa la un altul.

            Nu întotdeauna ne asumăm pe deplin propriile alegeri. De exemplu, dacă o persoană alege să mănânce mai mult decât metabolismul ei poate să ardă, consecinţa pe termen lung va fi supraponderalitatea sau obezitatea. De cele mai multe ori, o astfel de persoană nu îşi asumă această alegere, ci – sub diferite forme – “i se întâmplă”.

            Persoanele care refuză să îşi înţeleagă propriile decizii refuză să-şi asume renunţările, toate acele renunţări pe care fiecare dintre alegerile noastre cotidiene le implică. Dacă am obiceiul să mănânc câte o cutie de îngheţată mare odată sau alte alternative hipercalorice, atunci renunţ implicit la a avea o conformaţie armonioasă a corpului, un corp sănătos. O altă renunţare pe care o implică un astfel de obicei este modelul pe care îl constitui pentru copilul meu, dacă obişnuiesc să mănânc ca răspuns la emoţiile neplăcute.

            Dacă dăm vina pe factori externi pentru eşecurile noastre, nu ne asumăm responsabilitatea pentru ele, ne simţim ceva mai bine pe moment (nu ne simţim vinovaţi), dar pierdem lecţia pe care am fi putut să o învăţăm din respectivul eşec şi ne predispunem, în continuare, la “căderi”.

Analizarea implicaţiilor profunde ale deciziilor noastre sunt şanse de autodezvoltare.

JOHNNY CASH & U2 - The Wanderer

Dependentele

Cum iti poti da seama ca ai devenit dependent?
       Setea din tine creste si cere din ce in ce mai mult.
       Si mereu intervine lantul vinovatie, descurajare - hotararea de a rupe acest lant - interventia tentatiilor - recaderea in dependenta - regrete, vinovatie, descurajare...

Dependenta poate fi de alcool, de tutun, de alte droguri, de mancare, de internet, de pornografie, de jocuri de noroc... si probabil si de alte lucruri.
       Interesant este faptul ca cel mai cunoscut dintre grupurile de ajutor pentru alcoolici, "Alcoolicii Anonimi" au printre cerintele lor ca subiectul sa creada intr-o forta spirituala. Ca si cum ar fi nevoie sa fie inlocuit alcoolul cu o alta entitate, careia pacientul sa i se poata inchina.
Majoritatea programelor de pe Net pentru tratarea dependentelor au o baza crestina. Presupun dedicare fata de Iisus Hristos, si infruntarea dependentei prin puterea si cu ajutorul lui Dumnezeu.
       Pe de alta parte, programele de prevenire a recaderilor iau in calcul "ciclul/ spirala schimbarii", a carei cheie sta in ambivalenta fata de consum. Persoana dependenta este invatata sa faca o balanta decizionala referitoare la consum, sa analizeze avantajele si dezavantajele continuarii, respectiv renuntarii la dependenta, sa evite situatiile de risc, sa faca fata poftei de a consuma, presiunii sociale (a vechiului anturaj impreuna cu care consuma) si chiar eventualelor alunecari/ recaderi in dependenta.

       Cea mai potrivita si mai eficienta abordare este cea combinata, care imbina si are la baza credinta crestina cu psihoterapia cognitiv-comporamentala (prevenirea recaderilor din dependente).